Elemente de patrimoniu natural:
Patrimoniu natural Com. Saschiz Gal Dealurile Târnavelor
Braniștea Saschizului, Stejarul lui Krulici, Pădurea spânzuraților, Pădurea de pini ”În brazi”
1. Braniștea Saschizului – Peisaj silvopastoral
Localizare: GPS: 46°12’22.80″ N 24°56’20.99″E
Braniștea este amplasată pe unul dintre platourile podișului Târnavei, accesul spre acest platou se poate face pe drumul forestier Poieni care pornește din DN13/E60 de la limita de vest a localității Vânători. După cca 4 km, pe partea stângă a drumului se deschide o pășune cu arbori, element de peisaj cu înaltă valoare economică, ecologică și culturală, pe cale de dispariție la nivel european.
Mulți dintre arborii prezenți aici sunt arbori seculari, din specii de cvercinee precum gorun (Quercus petraea) și stejar (Quercus robur), dar și de fag (Fagus sylvatica), care ating vârste și dimensiuni remarcabile, având mare valoare peisagistică dar și valoarea ecologică inestimabilă.
La nivelul pajiștii pot fi identificați numeroși arbori, cei mai mulți fiind din specia carpen (Carpinus betulus) sau salcie căprească (Salix caprea) care prezintă forma caracteristică, modificată cultural în urma ciolpănirii sau scăunirii.
Alte pășuni cu arbori în comuna Saschiz, sunt cele de la Kaizeraua și pășunea de la Cloașterf. Arbori remarcabili inventariați la nivelul comunei sunt evidențiați pe platforma https://arboriremarcabili.ro/ro/harta-si-arborii/arata-harta/.
2. Stejarul lui Krulitsch (Crulici)
Localizare: GPS: 46°11’6.30″N 24°55’27.38″E
Arborele amplasat în apropierea localității Saschiz și a Cetății Țărănești, este un exemplar secular de stejar, legat de acesta există o legendă locală.
Dacă ai avut vreodată drum prin pădurile din Saschiz, sau dacă ai stat de vorbăcu localnicii, poate ai auzit despre legenda Stejarulul lui Krulitsch. Acest stejar secular poartă după sine o poveste veche de generații. Se spune că stejarul a fost cumpărat de Krulitsch, un localnic din Saschiz, cu scopul de a face din el un mare și încăpător butoi de vin. După ce a cumpărat stejarul, Krulich nu l-a tăiat imediat iar planul lui a fost amânat. Fiindcă vânzarea se făcea pentru un interval de timp iar acesta a expirat, Krulitsch a mai cumpărat o dată arborele când a fost pus în vânzare, și iarăși l-a lăsat în picioare. Ani și ani au trecut, iar Krulici a renunțat la idee, fiind deja prea bătrân să mai construiască butoiul, însă stejarul a rămas în proprietatea sa, fiind astfel salvat de la tăiere. Se spune că ulterior, chiar în ”registrele” Ocolului Silvic, Stejarul lui Krulitsch figura ca protejat
Krulici își ține încă stejarul înpază, care trăiește în continuare să spună și generațiilor următoare povestea stăpânului său
Din punct de vedere ecologic, acest arbore pare a se fi dezvoltat într-o fostă pășune cu arbori, sau o rariște în prezent împădurită. Compoziția și vârsta arboretului din care face parte acum susține această ipoteză, precum și forma acestuia mai puțin elagată, mai ramificată, mai apropiată de forma specifică decât de cea forestieră. Prezența la nivelul arboretului a unor arbori modificați cultural în urma ciolpănirii sau a tăierii în scaun, confirmă de asemenea această presupunere.
3. Pădurea spânzuraților
Localizare: GPS: 46°12’17.89″N 24°58’19.24″E
Este reprezentat de un arboret de pin amplasat pe o formă de microrelief caracteristică zonei: movilă (sau glimee) și reprezintă locul unde în trecut, conform unor legende locale, se aplicau pedepsele cu moartea prin spânzurare.
Legenda pare să fie confirmată de dreptul de justiție supremă pe care îl avea judele acestei comunități importante în trecut, drept ilustrat de existența celor patru turnulețe ale turnului cu ceas din centrul localității.
4. Pădurea de pini ”În brazi”
Localizare: 46°11’26.51″N 24°57’48.13″E
Arboretele de pin din zona satelor săsești din Transilvania, aveau roluri multiple în viața comunităților locale: rolul economic conferit de calitatea lemnului de construcție, rol terapeutic conferit de uleiurile volatile și mai ales rolul cultural.
În zona arboretului de pini amplasat la limita vestică a localității Saschiz, comunitatea locală obișnuia să se întâlnească la diverse serbări, evenimente precum: a treia zi de Paște, de 1 mai etc. Cu aceste ocazii, datorită poziției înalte, muzica de la fanfara săsească se auzea în tot satul.
În prezent aici este terenul de fotbal, localnicii continuând să se întâlnească pentru activități sportive dar și pentru alte evenimente: la întâlnirea sașilor din Saschiz, în anul 2018, s-a organizat o sărbătoare câmpenească în acest loc. Tot aici se amplasează campingul în cadrul concursului de ciclism Transilvania Bike Trails Race, organizat anual de fundația ADEPT.
5. Cheile Saschizului
Localizare: 46°12’10.97″N 24°59’5.32″E
Cheile Saschizului sunt reprezentate de o ravenă torențială amplasată pe un versant puternic înclinat al Podișului Târnavelor, unde în urma eroziunii au fost expuse roci cu forme spectaculoase.
Rezultate în urma alternanței straturilor geologice moi cu cele tari, agregate minerale masive având forme cilindrice sau rotunjite de tipul trovanților, se desprind din versanții ravenelor.
Legendele locale spun că, pentru a se feri de răzbunarea uriaşilor, oamenii din Saschiz au adunat de pe coastele dealurilor, din văi precum aceasta, pietrele rotunde pe care uriaşii le-ar fi putut prăvălii asupra lor, şi le-au înşirat pe la porţile caselor. Astfel de pietre mai pot fi văzute și astăzi la unele porți, iar altele au fost folosite la realizarea pavajelor cu piatră naturală, atât de specifice curților din zonă, și care poartă denumirea de floaster.
Cheile Saschizului se găsesc într-o pădure frumoasă, constituită dintr-un arboret de fag, care, din punct de vedere conservativ este încadrat în tipul de habitat 9130-Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum. Specia dominantă în etajul arborescent este fagul (Fagus sylvatica) poate fi însoțită pe alocuri de cvercinee precum gorunul (Quercus petraea) sau stejarul (Quercus robur).
Pătura erbacee caracteristică este compusă din specii precum păștița (Anemone nemorosa), urzică moartă-galbenă (Lamium galeobdolon), vinariță (Galium odoratum), sânziene de pădure (Galium schultesii), colțișor (Dentaria bulbifera), Dentaria glandulosa, etc