The Local Action Group "Dealurile Târnavelor”

Pășunile cu arbori sunt elemente de peisaj cu înaltă valoare economică, ecologică și culturală, pe cale de dispariție la nivel european, însă frecvente și chiar caracteristice în arealul GAL Dealurile Târnavelor.

Aceste pășuni pline de povești au fost apreciate încă din evul mediu pentru serviciile ecosistemice oferite: arborii izolați sau în mici buchete asigură fructe pentru oameni, bază furajeră, adăpost și umbră pentru animale.

În prezent este apreciat rolul ecologic complex al acestora, întrucât oferă habitat pentru multe specii de floră și faună, previn degradarea și eroziunea solului, îndeplinesc rol de coridor ecologic, facilitând deplasarea speciilor de faună între diverse nuclee de habitat, asigurând astfel schimbul de gene.

Datorită prezenței arborilor în pajiști se creează o zonă de ecoton, oferind condiții de microclimat atât pentru speciile de pajiște cât și pentru unele specii asociate habitatelor forestiere, contribuind la creșterea gradului de diversitate biologică.

Arborii seculari reprezintă valori ecologice individuale în cadrul pășunilor cu arbori.

Arborii bătrâni sunt structuri cheie în cadrul pășunilor cu arbori. Componente precum scorburile, crăpături ale scoarței sau chiar ale trunchiului, prezența lemnului mort în diverse stadii de descompunere sau în diverse forme, sunt elemente naturale ale arborilor bătrâni de o importanță covârșitoare pentru biodiversitate. Aceștia oferă habitate pentru multe specii de plante, fungi, mamifere, păsări, reptile, insecte.

Arborii bătrâni constituie adevărate ”bănci genetice”, întrucât în decursul existenței lor seculare, au demonstrat un grad ridicat de rezistență la presiunea factorilor de mediu biotic sau abiotic, cu o bună capacitate de adaptare, inclusiv la modificările climatice.

Ciolpanii sau arborii ciolpăniți: sunt arbori aparținând unor specii de foioase care dispun de capacitatea crescută de lăstărire la nivelul tulpinii, cărora li se aplică tăieri repetate, periodice.

Lăstarii rezultați erau utilizați în trecut la furajarea animalelor, ca atare, ori erau utilizați pentru producerea frunzarelor- un furaj rezultat prin uscarea la umbră a lujerilor cu frunze, legați în snopi, uneori stropiți cu apă și sare. În prezent această practică agricolă arhaică este abandonată, dar arborii modificați cultural prin aplicarea acestor tratamente pot fi identificați de regulă la marginea pășunilor cu arbori. Acești arbori dezvoltă forme spectaculoase, caracteristice, cu scorburi și creșteri contorsionate, oferind habitat pentru multe specii de floră și faună.

Altă practică care induce arborilor o formă modificată cultural este tăierea în scaun.  Această tehnică este asemănătoare ciolpănirii, însă prin aplicarea ei se urmărește în principal obținerea masei lemnoase constituită din lăstari (care în acest caz poartă denumirea de sulinari). În fapt tăierea în scaun constă în retezarea tulpinilor arborilor la o înălțime de câțiva metrii de la sol. Fac obiectul unor culturi silvice prin aplicarea unor tratamente de tăiere în scaun, unele arborete de salcie sau plopi din luncile inundabile ale râurilor, caz în care tăierile se aplică deasupra nivelului maxim al inundațiilor. În zona GAL Dealurile Târnavelor, această tehnică arhaică a fost folosită răzleț, la limita pășunilor sau a altor terenuri agricole, în aliniamentele constituite pentru delimitarea proprietăților, etc

Arborete de pin (Pinus sylvestris) cultivate în afara arealului natural

Specia este în afara arealului natural în aria GAL Dealurile Târnavelor, dar aceste păduri cultivate reprezintă un element de peisaj caracteristic în satele din centrul țării și a acestei zone a Transilvaniei, cu deosebire în localitățile cu populație săsească.

Rolul acestor arborete era multiplu: în primul rând, reprezintă o bună resursă pentru materialul lemnos necesar construcțiilor din comunitate. Specia este foarte valorosă și pentru că dispune de o mare amplitudine ecologică, având chiar un caracter pionier, instalarea acestor arborete fiind posibilă pe cele mai diverse soluri sau microclimate, inclusiv pe versanți înclinați și degradați, contribuind astfel la stabilizarea solului și includerea în circuitul economic al acelor  terenuri greu de valorificat în alt mod.

Alt rol al acestor arborete este cel terapeutic: atmosfera încărcată cu uleiuri volatile eliberate în concentrații crescute, mai ales primăvara în perioada de formare a mugurilor, este foarte benefică pentru afecțiuni ale aparatului respirator. La începutul secolului XX, când tunerculoza era foarte răspândită, curele efectuate în aceste păduri erau utile celor cu afecțiuni pulmonare.

În jurul acestor arborete, comunitățile locale obișnuiau să se întâlnească pentru serbări câmpenești sau pentru alte evenimente. Doar în unele satele din arealul GAL Dealurile Târnavelor tradiția aceasta mai este păstrată sau este reinventată. Pentru celelalte localități, astfel de evenimente sunt vii doar în memoria celor mai vârstnici.